Archive for the ‘jurnal de globe-programmer’ Category
Spre casă
De 3 săptămîni sortăm și impachetăm. De fiecare dată cînd trec prin ‘iadul’ unei mutări îmi urăsc biblioteca. De data asta mi-am călcat pe suflet și am aruncat vreo 40-50 de volume. A cam durut, dar m-am consolat cu gîndul că o sa îmi pot cumpăra în fiecare săptămînă măcar o carte nouă.
Vineri plecăm spre casă.
Acasă
Anul ăsta s-au împlinit 10 ani de cînd am plecat. 10 ani departe de patria mea cu î din i, cu â din a. 10 ani, 3 continente, 7 țări în care am muncit (cel puțin 2 luni), înca pe atîtea vizitate.
Anul în care mă întorc acasă. Radu Pavel Gheo zice că ar fi lumea a treia, dar pentru mine e singurul loc pe care îl pot numi ACASĂ.
Mă frămîntă o zdroaie de gînduri, de spaime, dar vreau acasă. Oare acasă mai e „ACASĂ”?
Specialitate Uzbekă din carne de vită şi cal
Săptămîna trecută am fost la un restaurant Uzbek, unde pe lîngă vodka regulamentară pe care tre să o serveşti atunci cînd ieşi la masă cu colegii ruşi si ukrainieni, am degustat şi o specialitate din orez gatită ca un fel de pilaf din carne de vită şi garnisită cu o bucată de cîrnaţ din carne de cal. Mi-a explicat unul din colegi cum se numeşte delicatesa dar nu am reuşit să reţin, tot ce pot spune e că mi-a plăcut mult şi aş mai decusta încă o dată (odată ca românu). Carnea de cal a fost gustoasa, puţin afumată. Orezul a fost garnisit, pe lingă carnea de vită, şi cu boabe de năut (cel puţin asta cred eu că erau) şi avea un gust dulceag. Delicios.
Pierdut prin stepă
Sîmbătă am fost piedrut prin stepă. Peisaj superb, vremea a ţinut cu mine aşa că am putut să mă bucur de unul dintre cele mai intersante locuri din zona Almaty: canionul Charyn. Păcat că ghidul a vorbit tot drumul în ruseşte, limbă ale cărei taine nu am reuşit să le desluşesc în cei 2 ani de şcoala (din fericire am reuşit să scap de ea după ce am intrat la liceu).
Un peisaj ireal, cu reflexii roşu-maroni, o pustietate intinsă şi dreapta înconjurată de munţi încărcaţi de zăpadă, munţi ce despart Kazahstanul de China şi de Kyrgystan. Cred că ar fi fost şi mai interesant dacă o vizitam călare.
Ierarhie
1. Programatori – au reuşit să stăpînească un limbaj de programare de tipul C, C++, Objective C
2. Java Developers – nu au reuşit să pătrundă tainele C++
3. PHP, PL-SQL Coders – sint aşa de jos încît nici măcar să înţeleagă Java nu au reuşit.
4. Software Architects – nu ştiu nimic, nu au înţeles nimic, totuşi ştiu sa creeze documente in Microsoft Word şi prezentări PowerPoint. Şi uite că totuşi se poate şi mai jos.
Comenzile
Mai 3 zile de muncă şi apoi drumul spre .ro. Apoi 3 săptămîni „acasă”.
Ritualul meu de dinainte de vacanta începe cu site-ul editurii polirom şi prima comanda de cărţi, continuuă cu librărie.net iar mai nou se termină la elefant.ro. Şi aşa se adună provizia de cărţi pentru un an 🙂 Deobicei am un buget pe care încerc să nu îl depăşesc prea tare, ţel destul de atins. Azi am prins o mare parte din cărţile pe care le vroiam de la polirom la ofertă, parcă se gîndiseră la mine. Odată ajuns în .ro mai bîntui de vreo cîteva ori prin librării. Aştept recomandări.
4 Cafele
Ieri am comis-o: o cafea dimineaţă (înainte de servici), una la sevici, una la prînz şi încă una pe la 4:30. Şi uite aşa am făcut o noapte aproape albă. Norocul cu cîrlanu care s-a trezit pe la 2 şi a mi-a dat ceva de făcut (să îi încălzesc „tic”).
Partea proastă e că după o oră de perpelit cînd pe stînga cînd pe dreapta, încep să mă apuce năbădăile.
timpul
Matrix, ecran negru, caractere verzi, omorîrea timpului între 2 sesiuni de testare a biţilor zburători. e abia marţi şi mai e mult pînă la week-end. Iepurele alb nu se arată.
Arunc o privire pe geam şi e verde, de data asta fără biţi zburători. În căşti urlă Metallica.
Dacă doar în minutul ăsta aş avea opţiunea de a opri timpul în loc, l-aş opri sau nu? futui, mai mult ca sigur că da.